"Quintesenta muntilor nostri, limanul vulturilor din toti Balcanii, cetatea caprelor negre." (Vasile Voiculescu)
     "Masiv sfartecat de cataclismele erelor geologice are o grandoare, o gingasie, o varietate si o salbaticie neintrecute."

     "Putine nume de munte evoca impresii mai profunde de pribegii turistice, naturalistice si vânatoresti, ca RETEZATUL. Rar un masiv care sa te vrajeasca mai mult cu peisagiile-i de cea mai autentica salbaticie, sa te fascineze mai tainic prin florile-i rare, prin gâzele-i minunate, prin vânatul extraordinar si mai ales prin grandioasele fenomene glaciare: caldari, iezere, morene." "Vegetatia Retezatului, deosebit de îmbelsugata, este înca foarte putin modificata de om, e pe alocuri aproape virgina." "Este firesc, ca în marea împaratie a acestui masiv salbatic, - abia de o jumatate de veac exploatat vânatoreste, putin umblat de turme si abia în ultimi 40 de ani atins de securea exploatatoare de paduri - sa se fi pastrat bine fauna mare si cu atât mai vârtos vietatile marunte. Ursii erau stapâni temuti ai acestor codrii întinsi, pâna nu de mult, si mai sunt înca si astazi." "Mai este oare nevoie, dupa aceste amanunte sa constatam, ca Retezatul este din toate punctele de vedere, geologic si geografic, botanic si zoologic, ca si vânatoresc, un pamânt sfânt pentru stiinta, în întregimea sa un monument sacru al naturii cum nu mai exista alte masive la fel în România?" (Extrase din: BORZA AL.,1937, Retezatul-Parc National al României. România-Revista Oficiului National de Turism (ONT), anul II, nr. 8 august, pp. 15-16).

     Localizat partea vestica a Romaniei, Retezatul este cel mai vechi parc national din tara, fiind declarat prin lege in anul 1935. Parcul are o suprafata de 38.047 ha, din care 1.800 ha au fost declarate ca arie strict protejata numita "Gemenele". Relieful predominant glaciar : adapostind peste 80 de lacuri glaciare, printre care cel mai adanc (Zanoaga 29m) si cel mai intins (Bucura 8.86 ha.)
atrage an de an numerosi turisti in special in sezonul de vara. Cea mai mare padure naturala de amestec din Europa se afla la altitudini joase in aria strict protejata. Muntii Retezat reprezinta centrul genetic European pentru Poa si Hieracium. Populatii viabile de carnivore mari, incluzand ursi bruni, lupi, pisici salbatice, mistreti, caprior si capre negre populeaza zona, impreuna cu un mare numar de carnivore mici, inclusiv 8 specii de mustelide.

     Limitele recente ale P.N.R. - stabilite prin HG nr. 230 din 4 martie 2003 includ în afara Retezatului propriu zis si o parte din muntii Piule, Albele, Piatra Iorgovanului si Stînuletii Mari, ce fac parte din Retezatul Calcaros. În linii mari, acest teritoriu este cuprins între 450 15I - 450 28I latitudine nordica si 280 35I -230 03I longitudine estica, fiind delimitat de Depresiunea Hategului, Muntii Tulisa, valea Streiului, Depresiunea Petrosani, Valea Jiului de Vest si valea Râului Mare.
Din punct de vedere teritorial-administrativ, P.N. Retezat se situeaza în judetul Hunedoara, dar ocupa si o suprafata limitata din judetul Caras-Severin.
Limitele Rezervatiei Biosferei sunt în curs de definitivare întrucît se urmareste extinderea acesteia de la 20 000 ha propuse în 1979 la 64 000 ha.
Punctele de intrare în P.N. Retezat sunt: Gura Zlata (E79 + DN68), Gura Apei (DN68), Râusor (DJ), Cârnic (E79 + DJ); Stâna din Râu si Baleia (E79 + DJ + DF), Buta (DN 66A) si Câmpusel (DF).

     Masivul se înalţă între două depresiuni importante, Petroşani şi Haţeg, şi între două râuri importante, Râul Mare şi Jiul de Vest. Îi stau roată Munţii Ţarcu, Godeanu şi Vâlcan.
      Partea cea mai importantă a masivului este alcătuită în principal din roci cristaline şi se numeşte Retezatul Mare; partea sudică, cu relief dezvoltat şi în mase mai importante de calcare, se numeşte Retezatul Mic.
      Cel mai înalt vârf, Peleaga, are 2509 m. Spre Depresiunea Haţeg există un abrupt imens, cu faţete triunghiulare, specifice eroziunii în condiţii tectonice favorizante.
      Există două culmi principale, orientate aproximativ sud-vest nord-est, unite în partea lor centrală. Culmea nordică porneşte din zona Lacului Gura Apelor şi este punctată de Vârfurile Zlata (2142 m), Şesele (2278), Judele (2334), Bucura (2433), Peleaga (2509), Păpuşa (2508), Mare (2463), Lănciţa (2066), Brădet (1861). Culmea sudică, Iorgovanu (2014) - Piule (2080) - Drăcşanu (2081) are dimensiuni mai mici şi este punctată şi de Vârfurile Custura (2457), Gruniu (2294), Lazăru (2282), Tulişa (1792). Cel mai reprezentativ vârf din zonă a dat nume masivului: Retezat (2482 m). Din cele două culmi principale se desprind spre nord culmi prelungi, paralele, cu lungimi apreciabile şi culmi mai scurte spre sud.